Cum ne afectează gândurile și emoțiile sănătatea?

Emoțiile care sunt experimentate în mod liber și exprimate fără judecată sau atașament tind să curgă fluid fără a ne afecta sănătatea. Pe de altă parte, emoțiile reprimate (în special, cele negative) pot distruge energia mentală, pot afecta negativ corpul și pot duce la probleme de sănătate.

Este important să ne recunoaștem gândurile și emoțiile și să fim conștienți de efectul pe care îl au – nu numai unul asupra celuilalt, ci și asupra corpului, comportamentului și relațiilor noastre.

Emoțiile negative care nu sunt gestionate corect afectează sănătatea

Atitudinile negative și sentimentele de neputință și lipsă de speranță pot crea stres cronic, care supără echilibrul hormonal al corpului, epuizează substanțele chimice cerebrale necesare fericirii și dăunează sistemului imunitar. Stresul cronic ne poate reduce durata de viață. Știința a identificat acum că stresul ne scurtează telomerii, „capetele finale” ale firelor noastre de ADN, ceea ce ne determină să îmbătrânim mai repede.

Furia gestionată prost sau reprimată este, de asemenea, legată de o serie de afecțiuni de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiovasculare, tulburări digestive și infecții.

Importanța emoțiilor pozitive

Cercetătoarea Barbara Fredrickson a arătat că emoțiile pozitive:

• lărgesc perspectiva asupra lumii (inspirând astfel mai multă creativitate și opoprtunităţi)
• construite în timp, creează rezistență emoțională durabilă și înfloritoare.

Dr. Fredrickson a petrecut ani de zile cercetând și publicând beneficiile fizice și emoționale ale pozitivității, inclusiv recuperarea mai rapidă din stres cardiovascular, somn mai bun, mai puține răceli și un sentiment mai mare de fericire generală. Vestea bună este că nu doar atitudinile pozitive – cum ar fi recunoștința, uimirea, dragostea, interesul, seninătatea și conexiunile cu ceilalți – au un impact direct asupra sănătății și bunăstării, ci acestea le putem dezvolta şi singuri prin practică.

Depășirea prejudecății noastre de negativitate

Deoarece suntem conectați la apărare împotriva amenințărilor și pierderilor în viață, avem tendința de a acorda prioritate răului în locul binelui. Deși acesta este un mecanism de supraviețuire ordonat pentru cineva care trebuie să rămână vigilent într-un mediu periculos, adevărul este că, pentru majoritatea dintre noi, această „prejudecată a negativității” este contraproductivă.

„Tendința noastră de negativitate” înseamnă că petrecem prea mult timp asupra frustrărilor minore pe care le experimentăm și ignorăm numeroasele șanse pe care le avem de a experimenta uimirea și recunoștința pe tot parcursul zilei.

Pentru a compensa această tendință de negativitate și a experimenta o stare emoțională armonioasă, Fredrickson propune că trebuie să experimentăm trei emoții pozitive pentru fiecare negativă. Aceasta, susține ea, se poate face în mod intenționat pentru cei dintre noi mai puțin „conectați” la pozitivitate. Aceste emoții pozitive inversează literalmente efectele fizice ale negativității și acumulează resurse psihologice care contribuie la o viață înfloritoare.

Rolul iertării

Iertarea înseamnă a accepta pe deplin că a avut loc un eveniment negativ și a renunța la sentimentele noastre negative din jurul circumstanței. Cercetările arată că iertarea ne ajută să experimentăm o sănătate mentală, emoțională și fizică mai bună. Și se poate învăța, după cum a demonstrat proiectul Stanford Forgiveness, care a pregătit 260 de adulți în iertare într-un curs de 6 săptămâni. Rezultatele au arătat:

• 70% au raportat o scădere a sentimentelor de durere/ tristeţe;
• 13% au experimentat o furie redusă;
• 27% au prezentat mai puține dureri fizice (de exemplu, dureri, tulburări gastro-intestinale, amețeli etc.).

Practica iertării a fost, de asemenea, legată de o funcție imunitară mai bună și de o durată de viață mai lungă. Alte studii au arătat că iertarea are mai mult decât un efect metaforic asupra inimii: ne poate reduce tensiunea arterială și poate îmbunătăți și sănătatea cardiovasculară.

Beneficiile recunoștinței

Recunoașterea aspectelor bune ale vieții și recunoştinţa au un impact puternic asupra bunăstării emoționale. Într-un studiu de referință, oamenii cărora li s-a cerut să-și numere binecuvântările s-au simțit mai fericiți, au făcut mai multă mişcare fizică, au avut mai puține dureri fizice și au dormit mai bine.

Brené Brown a descoperit că există o relație între bucurie și recunoștință, dar cu o întorsătură surprinzătoare: nu bucuria ne face recunoscători, ci recunoștința ne face bucuroși.

Emoțiile pozitive conduc la rezilienţa emoțională

Emoțiile pozitive au un scop științific – de a ajuta corpul să se refacă după efectele negative ale emoțiilor negative persistente. Astfel, cultivarea pozitivității în timp ne poate ajuta să devenim mai rezistenți în fața stresului.

Rezilienţa emoțională este ca o bandă de cauciuc – o persoană rezilientă, indiferent cât de mult este întinsă de emoțiile negative, are capacitatea de a reveni la starea sa inițială.

Oamenii rezilienţi nu neagă durerea sau suferința pe care o trăiesc; mai degrabă, păstrează un sentiment de pozitivitate care îi ajută să depășească efectele negative ale situației lor. De fapt, unii oameni sunt capabili să privească momentele provocatoare cu optimism și speranță, știind că greutățile lor vor duce la creșterea personală și la o perspectivă extinsă asupra vieții.

Sursa: www.takingcharge.csh.umn.edu