7 lucruri pe care ar trebui să le știi despre depresie

Depresia este o boală foarte reală și tratabilă. Dar miturile, neînțelegerile și stigmatul continuă să fie bariere în calea tratamentului pentru mulți, iar consecințele depresiei netratate pot pune viața în pericol. Înțelegerea simptomelor depresiei poate salva vieți. Iată șapte lucruri pe care toată lumea ar trebui să le știe despre depresie și tulburările depresive.

Depresia nu are întotdeauna un motiv „bun”

Uneori oamenii devin deprimați pentru ceea ce pare a fi un motiv „bun” – poate și-au pierdut slujba sau un prieten apropiat s-a stins din viață – dar pentru depresia clinică, nu trebuie neapărat să existe un motiv pentru cum te simţi. Produsele chimice din creier care sunt responsabile pentru controlul stării de spirit pot fi dezechilibrate, determinându-te să te simți rău, chiar dacă totul din viața ta merge bine.

Mulți factori pot cauza depresia

Cauzele depresiei nu sunt înțelese complet, dar se crede că cea mai bună explicație pentru aceasta este că probabil este cauzată o combinație de factori, cum ar fi o tendință genetică care stă la baza stării și anumiți factori de mediu care pot acționa ca factori declanșatori.

Dezechilibre chimice cerebrale

Depresia a fost legată de un dezechilibru al neurotransmițătorilor care afectează reglarea dispoziției. Aceasta include dopamina, serotonina și norepinefrina. Teoria este că a avea prea mult sau prea puțin din acești neurotransmițători poate provoca (sau contribui la) depresie.

Hormoni

Orice flux în producția sau funcția hormonilor – de exemplu, sarcină, menstruație, menopauză sau probleme cu tiroida – ar putea contribui la depresie.

Schimbări sezoniere

Tulburarea depresivă majoră cu tipare sezoniere (tulburare afectivă sezonieră) este declanșată de întreruperi ale ritmului circadian al corpului. O schimbare a anotimpurilor poate, de asemenea, perturba somnul, care poate contribui la starea de spirit deprimată.

Stresul și trauma

Pierderea unei persoane dragi, traume și abuzuri, stres cronic și schimbări mari de viață (cum ar fi divorțul sau pierderea unui loc de muncă) pot declanșa depresia. Cercetătorii dau vina pe aceasta asupra nivelurilor ridicate de hormon cortizol care sunt secretate în aceste perioade stresante și traumatice. Cortizolul afectează neurotransmițătorul serotoninei și poate declanșa depresia.

Depresia este mai mult decât o tristețe obișnuită

Tristețea este parte a ființei umane, o reacție naturală la circumstanțe dureroase. Toți vom experimenta tristețe la un moment dat în viața noastră. Depresia este însă o boală cu mult mai multe simptome decât o dispoziție nefericită.

Când tristețea se transformă în depresie, există câteva semne revelatoare, inclusiv:

• Modificări ale poftei de mâncare, greutate și modele de somn,
• Scăderea dorinței sexuale,
• Senzație de anxietate, fără speranță sau neajutorat,
• Senzație de iritare și neliniște,
• Sentimente persistente de tristețe sau o stare „goală”,
• Simptomele fizice (cum ar fi durerile de cap, problemele digestive, durerile corporale și durerea) care nu scad prin tratament,
• Pierderea interesului pentru activităţile plăcute cândva,
• Energie scăzută sau senzații de oboseală persistente,
• Probleme cu concentrarea, memoria și luarea deciziilor.

Copiii nu sunt imuni la depresie

Există un mit care spune că copilăria este întotdeauna un timp vesel, lipsit de griji în viața noastră. În timp ce copiii nu se confruntă cu aceleași probleme ca și adulții, cum ar fi stresul legat de muncă sau presiunile financiare, acest lucru nu înseamnă că nu pot deveni deprimați. Copilăria aduce propriul set unic de stresuri, cum ar fi agresiunea și lupta pentru acceptarea colegilor.

Depresia este o boală reală

Nu ești slab sau nebun. Depresia este o boală reală despre care cercetătorii cred că este cauzată în principal de dezechilibre în anumite substanțe chimice din creier numite neurotransmițători. Unii experți încep chiar să încadreze depresia ca pe o boală sistemică.

Depresia este tratabilă

Există mai multe opțiuni de tratament foarte eficiente disponibile pentru depresie, inclusiv medicamente și psihoterapie. În plus, există noi tratamente dezvoltate tot timpul, care se dovedesc a fi eficiente în cazurile în care alte tratamente au eșuat.

Modificări ale stilului de viață

În plus față de terapie și medicamente, există unele modificări ale stilului de viață care te pot ajuta să gestionezi mai bine simptomele depresiei, precum și efectele secundare ale medicamentelor. Iată câteva domenii pe care te poţi concentra:

• Dieta: nu există o dietă curativă pentru depresie, dar există anumite alimente pe care le poți consuma (și evita) care joacă un rol în starea de spirit și reglarea emoțională. Alimentele procesate, alcoolul, cofeina, zahărul și cerealele rafinate vă pot deturna sănătatea mintală, în timp ce alimentele integrale, cum ar fi fructele și legumele, peștele, 7 curcan, pui, fasole, nuci și semințe pot oferi beneficii pentru stimularea dispoziției.
• Exercițiu fizic: un antrenament bun te poate ajuta să îţi ridici starea de spirit, să reduci stresul și să atenuezi simptomele depresiei.
• Managementul stresului: stresul poate declanșa depresia și intensifica simptomele acesteia. Obiceiurile pe termen lung, cum ar fi o alimentație bună, exerciții fizice regulate, somn adecvat și meditație, creează rezistență. Încorporează tehnici zilnice de gestionare a stresului odată ce găsești ceea ce funcționează pentru tine.

Depresia netratată este o cauză comună a sinuciderii

Diagnosticul și tratamentul adecvat al depresiei sunt foarte importante în prevenirea sinuciderilor. Potrivit Alianței Naționale pentru Bolile Mentale, 45% dintre cei care se sinucid suferă de un fel de boală mintală. Și aceasta include persoanele cu depresie nediagnosticată, netratată sau subtratată.

Dacă tu sau cineva apropiat dă semne de depresie, te poți întreba ce pași trebuie să faci. Poate îţi doreşti să începi învățând mai multe despre depresie, inclusiv simptome și tratament, precum și mituri, neînțelegeri și stigmatizare. Articolul îţi poate oferi o imagine mai bună asupra a ceea ce te poate face un pacient sau un îngrijitor mai bine informat.