Odată cu extinderea pandemiei de coronavirus, majoritatea dintre noi am început să lucrăm de acasă. Mai exact, trei din zece angajaţi au lucrat sau încă lucrează de acasă, arată sondajul efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Unii poate erau obişnuiţi cu acest mod de lucru, pentru alţii a fost o schimbare neaşteptată, iar pentru toţi a reprezentat o adevarată piatră de încercare.
De la colegii alături de care ne beam cafeaua, la proiectele de echipă, întâlnirile de după program, agitaţia birourilor open space…toate acestea s-au transformat în conversaţii online, apeluri sau conferinţe video.
Fiind o componentă importantă a mediului de business, conferinţele video a înlocuit cu succes întâlnirile şi şedinţele de la birou. Însă, putem vorbi doar despre succes?
Conferinţele video necesită mult mai multă concentrare decât conversaţiile faţă în faţă. În cadrul conferinţelor video trebuie să muncim mai mult pentru a procesa indiciile non-verbale, precum expresiile faciale, tonul vocii sau limbajul corpului; acordând astfel un nivel sporit de atenție acestor indicii consumăm considerabil mai multă energie. Minţile umane sunt împreună atunci când corpurile simt că nu sunt alături. Această disonanță provoacă oamenilor sentimente contradictorii, ajungând chiar până la epuizare fizică şi mentală.
Tăcerea reprezintă o altă provocare, întrucât aceasta creează un ritm natural într-o conversație faţă în faţă. Cu toate acestea, atunci când se întâmplă într-un apel video, oamenii devin anxioşi. Un studiu realizat în 2014 arată că întârzierile produse la telefon sau la conferințele video modelează opiniile noastre despre oameni, astfel că întârzierile de 1,2 secunde i-au făcut pe oameni să perceapă respondentul ca fiind mai puțin prietenos sau prea concentrat.
Un alt factor stresor este reprezentat de faptul că fiind fizic pe cameră, știi că toată lumea te privește. Astfel, simţi că eşti pe o scenă și că trebuie să faci performanță. Desigur, perfomanţa contribuie la o doză şi mai mare de stres. Faptul că unii angajaţi se simt forțați să participe la apelurile video poate fi un alt factor contributiv. Apelul video reprezintă amintirea persoanelor pe care le-am pierdut temporar. Văzându-ţi colegii, prietenii, familia doar în mediul online poate favoriza sentimentele de tristeţe, supărare, anxietate, frustare, sau chiar furie din cauza separării. Cu toţii suntem epuizaţi, indiferent dacă suntem introvertiți sau extrovertiți. Cu toţii
avem aceeași perturbare a contextului familiar.
Experții sugerează astfel limitarea apelurilor video doar la cele absolut necesare, iar pornirea camerei în timpul şedinţelor ar trebui să fie opțională, pentru a fi mai puțin obositor. Fișierele partajate cu notiţe clare pot fi, de asemenea, o opțiune bună pentru evitarea apelurilor video, iar construirea perioadelor de tranziție între întâlnirile video sunt deosebit de importante, creând spaţiu de relaxare şi reconectare cu propria persoană.
Astfel, printre toate beneficiile utilizării apelurilor şi conferinţelor video, este important să cunoaştem şi dezavantajele acestora pentru a putea preveni implicaţiile severe ale stresului cronic, în special în această perioadă supraîncărcată emoţional.
Sursa articol: www.bbc.com